Omul Verde

Un proiect de cercetare vizuală dedicat figurilor fitomorfe din România

FIGURILE VEGETALE DESCOPERITE ÎN CRAIOVA

Căutările noastre după Omul Verde ne-au purtat și în Craiova, unde am întâlnit numeroase reprezentări ale figurii fitomorfe. Printre clădirile vechi scăpate de valul demolărilor, am descoperit un patrimoniu arhitectural remarcabil, cu fațade care păstrează mascheroni și decorații din secolul al XIX-lea, perfect conservate.

Află mai multe

OMUL VERDE DE LA HUREZI

Mănăstirea Hurezi, situată în județul Vâlcea, este unul dintre cele mai importante și mai bine păstrate ansambluri monastice din România. Ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, mănăstirea a fost gândită ca un loc de retragere și echilibru, amplasat într-o zonă împădurită, la poalele Munților Căpățânii. Izolarea, liniștea și abundența vegetală au contribuit la alegerea locului și au influențat subtil caracterul întregului ansamblu.

Află mai multe

CATEDRALA EVANGHELICĂ DIN SIBIU

În interiorul Catedralei Evanghelice din Sibiu, sculptura arhitecturală introduce un repertoriu figurativ particular în care este explorată fuziunea dintre vegetal și figura umană. Reprezentările sunt distribuite în mai multe puncte ale bisericii, de la cheile de boltă ale navei până la sedilia altarului, cerând o observație atentă și un parcurs lent al spațiului.

Află mai multe

CAPITELUL CU FAȚĂ VEGETALĂ DE LA TOMIS

Muzeul Național de Istorie a României păstrează un capitel roman realizat în secolul al IV-lea d.Hr., descoperit la Tomis, care se înscrie printre cele mai vechi reprezentări cunoscute ale unui cap foliaceu, o față umană aflată în relație directă cu un decor vegetal, identificată până în prezent pe teritoriul României. Privind această piesă, putem urmări una dintre cele mai timpurii etape ale motivului Omului Verde și începuturile unui imaginar al naturii personificate, care va traversa secolele până în Evul Mediu.

Află mai multe

Cronologia figurii vegetale în spațiul românesc

Omul Verde Medieval

Figura Omului Verde apare pentru prima dată în Transilvania odată cu sosirea cistercienilor și a meșterilor pietrari veniți din spațiul central-european, care au lucrat la catedrale și biserici gotice în secolele XIII–XV. Chipul său, încolăcit în frunze și vrejuri, simboliza renașterea și ciclurile naturii, devenind o punte între credința creștină și tradițiile precreștine ale Europei medievale.

Află mai multe

Omul Verde Brâncovenesc

În perioada brâncovenească, Omul Verde capătă o nouă expresie, integrată în ornamentica palatelor și bisericilor din Țara Românească. Motivele vegetale sculptate manual, inspirate din natură și mitologie, sugerează abundență și armonie cosmică. Figura apare sporadic în decorul brâncovenesc, iar în etapele ulterioare, în stilurile neobrâncovenesc și neoromânesc, prezența ei devine și mai rară.

Află mai multe

Omul Verde Neo-Clasic

În secolele XIX–XX, Omul Verde reînvie pe fațadele clădirilor Belle Époque din marile orașe românești. Chipul său vegetal, turnat în serie și stilizat, marchează trecerea de la misterul medieval la estetica modernității, devenind un detaliu al eleganței urbane și al nostalgiei pentru natură într-un peisaj dominat de piatră și oțel.

Află mai multe